Menopauza

Menopauza şi atacurile de panică

Tulburările anxioase şi atacurile de panică sunt destul de frecvente în timpul menopauzei. Acestea sunt caracterizate de apariţia unor episoade bruşte şi repetate de teamă intensă acompaniate de simptome fizice, cum ar fi palpitaţii, durere în piept, ameţeală, respiraţie îngreunată sau tulburări gastrointestinale. Atacul de panică poate fi adesea confundat cu infarctul. Poate să apară în orice moment, fără a avea o cauză indentificabilă, dar, de cele mai multe ori, este declanşat de gânduri sau evenimente specifice, cum ar fi utilizarea liftului sau condusul. Uneori, atacurile de panică determină o spaimă atât de mare, încât unii oameni refuză să mai ajungă în locurile în care acestea apar.

Persoana simte că pierde controlul unor situaţii sau chiar al întregii vieţi şi, ca urmare, apar reacţii psihice de o intensitate impresionantă, iar o parte din pacienţi chiar spun că au avut senzaţia de moarte iminentă.

Sursa foto Flickr

Majoritatea atacurilor de panică durează în jur de 10 minute, dar unele simptome tind să rămână prezente chiar pentru mai mult timp.

De obicei, este destul de dificil să identifici o cauză exactă a apariţiei tulburărilor de panică, deoarece pot fi foarte mulţi factori implicaţi. Cauzele pot fi diverse probleme emoţionale, dar şi unele fizice sau chiar evenimente traumatizante.

Spre deosebire de bărbaţi, femeile sunt de două ori mai predispuse la tulburări de panică, mai ales premenstrual, în timpul sarcinii sau la menopauză. De aceea, specialiştii pun apariţia atacurilor de panică pe seama modificărilor hormonale intervenite în aceste perioade.

La menopauză, producţia de estrogen şi progesteron fluctuează, ceea ce determină modificări majore ale dispoziţiei, dar şi la nivelul întregului organism. Variaţiile nivelurilor de estrogen şi progesteron stau la baza apariţiei tulburărilor de panică şi de anxietate în timpul menopauzei.

Estrogenul inhibă producţia hormonului de stres numit cortizol. Când producţia de estrogen scade, nivelurile de cortizol sunt ridicate, ceea ce determină creşterea tensiunii arteriale, a glicemiei şi apariţia tulburărilor de panică. De asemenea, estrogenul are un efect important asupra unui neurotransmiţător numit serotonina, care este responsabil de echilibrul dispoziţiei. Estrogenul ajută la reglarea producţiei de serotonină şi împiedică recaptarea ei. În timpul menopauzei, scăderea nivelului de serotonină ce apare ca urmare a reducerii producţiei de estrogen determină instabilitatea dispoziţiei şi, ca urmare, panica şi anxietatea.

În plus, scăderea nivelului de progesteron contribuie şi ea la apariţia tulburărilor de panică. Progesteronul are un efect de liniştire, iar un nivel scăzut, cum este cel de la menopauză, face ca femeia să fie mult mai predispusă la tulburări anxioase.

Pe lângă modificările hormonale intervenite la menopauză mai sunt şi alţi factori ce pot contribui la declanşarea tulburărilor de panică, cum ar fi un stil de viaţă nesănătos sau frecvente evenimente stresante.

Cafeina

Consumată în exces, cafeina stimulează şi accentuează starea de agitaţie sau nervozitate.

Pesimismul

Dacă firea ta este una pesimistă, nu va face decât să ajute la apariţia acestor atacuri de panică. Faptul că interpretezi evenimente minore într-o manieră negativă sau chiar catastrofică va contribui major la declanşarea lor.

Schimbările sociale

Cam în aceeaşi perioadă cu instalarea menopauzei intervin şi schimbările de natură socială în viaţa femeii. Copiii cresc şi nu mai locuiesc împreună cu părinţii, intervin bolile sau chiar moartea partenerului de viaţă. Toţi aceşti factori pot conduce la declanşarea tulburărilor de panică.

Modificarea stilului de viaţă este indicaţia majoră în cazul apariţiei acestor tulburări la menopauză. Totuşi, daca ele apar foarte frecvent şi au un grad de severitate ridicat, medicul poate prescrie un tratament medicamentos pentru ameliorarea simptomelor.